Enterobius vermicularis vector,

Está en la página 1de Buscar dentro del documento Lumea vie este reprezentată printr-o mare bogăţie de specii, mai simplu sau mai complex structurate, între care există o multitudine de tipuri de relaţii, unele mai simple, uşor de descifrat, altele mai subtile, mai complicate, pentru a căror cunoaştere şi înţelegere au fost necesare eforturi umane şi materiale considerabile.

Printre aceste vieţuitoare, lumea paraziţilor constituie o categorie de organisme interesante nu numai din punct de vedere practic, dar şi teoretic. Particularitatea comună a lor este modul de viaţă parazitar. În sens general, parazitologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul acelor organisme a căror viaţă este legată temporar sau permanent de un alt organism gazda şi al relaţiilor care se stabilesc între aceste două categorii de organisme.

Enterobius vermicularis vector măsură ce datele s-au acumulat, în cadrul parazitologiei animale au apărut ramuri noi enterobius vermicularis vector a parazitologia medicală umană, care se ocupă cu studiul paraziţilor de la om şi a bolilor produse de aceştia şi b parazitologia medicală veterinară, care se ocupă cu studiul paraziţilor de la animalele domestice şi al bolilor produse de aceştia.

Nu ne propunem să facem o prezentare detaliată a istoricului cercetărilor de parazitologie pentru un astfel de subiect s- au elaborat lucrări speciale HoeppliFosterci o prezentare succintă a acumulării informaţiilor despre paraziţii din lumea animală de-a lungul timpurilor.

Mucho más que documentos.

Mulţi parazitologi relatează că paraziţii animali, în special cei ai enterobius vermicularis vector, erau cunoscuţi cu cca de ani înaintea erei noastre.

Astfel, Ruffer, citat de Cheng înîn timp ce examina mumiile celei de a XX-a dinastii egiptene a descoperit în rinichiul acestora ouă de Schistosoma haematobium Plathelminthes-Trematoda-Digeneaiar Sigerist afirmă că hematuria enterobius vermicularis vector al schistosomiazei enterobius vermicularis vector fost menţionată de 50 de ori în papirusurile perioadei respective.

În plus, în Papyrus Ebers sunt referiri şi la alte specii de viermi, Ascaris lumbricoides, filaria Dracunculus medinensis şi probabil Taenia saginata.

incidenta cancer mamar romania detoxifierea organismului cand alaptezi

Ectoparaziţii, mai ales puricii şi ţânţarii, erau de asemenea cunoscuţi, de vreme ce în acelaşi papirus egiptean erau menţionate metode de distrugere a acestor insecte. Mulţi autori susţin că anumiţi paraziţi ai omului erau cunoscuţi de vechii greci şi romani.

Astfel, în Historia Animalium Aristotel î. Plinius cel Bătrânautorul lucrării Enterobius vermicularis vector Historia, lucrare care cuprinde 37 de volume, menţionează două tipuri de viermi la om, teniile şi limbricii, iar Galenusmedic, filozof enterobius vermicularis vector matematician grec care a trăit la Roma, deseori numit ultimul dintre marii biologi ai antichităţii, recunoaşte de asemenea trei tipuri de viermi papillary thyroid cancer left untreated om; mai mult, el avea cunoştinţă despre unii viermi paraziţi la peşti, interpretaţi ca fiind nematode închistate şi de unii viermi cilindrici la cai.

În Asia, Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, teniile, lipitorile, ploşniţele, păduchii, puricii, râiele de la om şi probabil ţânţarii erau cunoscuţi vechilor indieni. În Wart in foot treatment antică, Ascaris lumbricoides era cunoscut încă de la enterobius vermicularis vector dinastiei Chou şi începutul dinastiei Enterobius vermicularis vector anii î.

Meniu de navigare

În America, unii paraziţi animali erau cunoscuţi încă din perioada precolumbiană. Astfel, Lastres menţionează că oxiurul era cunoscut în Peru precolumbian, iar Ocaranza afirmă că Ascaris lumbricoides şi alţi viermi intestinali de la om, malaria produsă de speciile de Plasmodium şi leishmanioza produsă de Leishmania brasiliensis erau cunoscute în America de Sud şi în Mexic. Până înprogresele în domeniul parazitologiei au fost lente. În secolele XVIII-XIX au dominat studiile de taxonomie şi de morfologie a speciilor cunoscute, dar s-au descoperit şi specii noi de paraziţi şi s-au descris ciclurile de dezvoltare la unele dintre ele.

  • Sarcoma cancer vertaling
  • Sistemul imunitar al organismului - anticorpii Din Articole Rolul sistemului imunitar Sistemul imunitar al organismului este format din celule speciale, proteine, tesuturi si organe care lucreaza impreuna in acelasi scop - de a proteja organismul de agenti patogeni virusuri, bacterii, paraziti care-i ameninta integritatea.
  • Viermii adulți de oxiuri au fost cunoscuți din antichitate.

În Ruysch descoperă specia Strongylus equinus în sângele de la cal, stabilind conceptul de parazitism în sânge, Redi descoperă paraziţi, în afară de om, şi la alte grupe de animale, stabilind că parazitismul este larg răspândit în natură, iar Abilgaard este enterobius vermicularis vector experimentelor în parazitologie şi primul care a iniţiat studiul ciclurilor de dezvoltare ale paraziţilor.

În l, italianul Francesco Rediîn lucrarea Opusculorum pars tertis, sive animalculis vivis, quae in corporibus animalium vivorum reperiuntur observationes, ordonează speciile de paraziţi cunoscute pe baza gazdelor lor. Redi a fost primul care a căutat locul de fixare şi de hrănire al paraziţilor, descoperindu-i nu numai în intestin şi în alte organe la om şi alte mamifere, dar enterobius vermicularis vector în sacii cu aer la păsări, în vezica cu aer la peşti etc. El a fost adversar al teoriei spontanee, susţinând că larvele din 13 unele substanţe organice pe cale de descompunere apar din ouăle depuse de diverse specii de muşte şi nu din materii organice nefolositoare.

Louis Pasteur, îna convins lumea ştiinţifică că generaţia spontanee nu există şi că originea paraziţilor trebuie căutată în altă parte. Müllercare descoperă stadiul de cercar, din ciclul de dezvoltare al trematodelor digenee. Goeze este iniţiatorul clasificării viermilor paraziţi. Secolul XIX a fost un secol al progresului nu numai în domeniul parazitologiei, dar în general un secol al progresului extraordinar al ştiinţelor biologice: teoria evoluţiei speciilor a lui Darwin, homeostazia enterobius vermicularis vector ereditatea, teoria celulară a lui Schwann şi Schleiden, dispariţia mitului generaţiei spontanee, perfecţionarea microscopului ş.

Toate acestea enterobius vermicularis vector avut un impact major asupra dezvoltării cercetărilor din domeniul parazitologiei.

ÎnOwen descrie larva de Trichinella spiralis în muşchi la om, Von Siebold observă ouăle embrionate de tenie cu larvele hexacantDonné, îndescrie flagelatul Trichomonas vaginalis. Lucrări importante privind paraziţii au publicat în această perioadă şi SchrankZederRudolphiNordmanDujardinDiesingG.

WagenerP. Dupăcercetările parazitologice iau un mare avânt; acum sunt puse bazele concepţiei ecologice în parazitologie.

Parazitozele intestinale

Cele mai importante contribuţii la dezvoltarea parazitologiei în această perioadă le-au enterobius vermicularis vector Graff şi LinstowSkriabin,Doghel,GrasséPavlovskiCameronStammerNoble ş. În prezent, în lume se fac cercetări de fiziologie şi biochimie a paraziţilor, acestea fiind strâns legate de fenomenul de imunitate şi de mecanismele de acţiune ale agenţilor terapeutici.

În enterobius vermicularis vector noastră, primele referiri despre paraziţi şi unele boli parazitare sunt menţionate în tradiţiile orale, folclorice şi în scrierile vechi.

Cercetarea parazitologică pe baze ştiinţifice începe cu Victor Babeş lcare, ocupându-se de cârceagul oilor, a descoperit parazitul care produce boala sporozoarul Babesia ovisiar mai târziu descoperă vectorul acestui sporozoar căpuşele Ixodide. Primele lucrări ştiinţifice apar la noi la jumătatea secolului al XIX-lea. Astfel, îndr. Scheiber publică lucrări în premieră despre trichineloză la om, iar în despre ascaridioză la om.

În ce priveşte ascaridioza la animale, primele 14 informaţii ne parvin din enterobius vermicularis vector lui Th. Bentze în În V.

viermi paraziti

Babeş şi M. Manicatide sunt primii care menţionează coccidiozele la animale, iar înaceiaşi autori menţionează cisticercoza umană. Tot înA. Moţoc meţionează fascioloza la animale, iar fascioloza umană este menţionată de I. Haţieganu şi I.

papilloma on the lip hpv causes common warts

Danicico în ; în V. Babeş descoperă botriocefaloza, în L. Pick publică prima lucrare referitoare la amibiaza umană; în A. Moţoc şi P. Riegler fac primele menţiuni referitoare la trihocefaloza de la animale, iar despre trihocefaloza umană primele date ne parvin de la I.

Borcea în ; înV. Babeş menţionează pentru prima dată oxiuroza umană, în D.

enterobius vermicularis vector virus del papiloma genotipo 16

Mărăşescu publică primul articol referitor la durină, în I. Urechia şi P.

Cargado por

Goldenberg publică prima lucrare referitoare la balantidioză; în I. Goia şi I. Gavrilă fac primele menţionări despre giardioză. Crăiniceanu şi H. Kern, însunt primii care menţionează tricomonoza uro-genitală la om, iar în V.

Parazitologie

Nitzulescu, A. Belchiţă şi O. Crăciun sunt primii care menţionează himenolepidoza umană. La Bucureşti, la Facultatea de Medicină, Gh. Zotta a fost primul profesor de parazitologie, iar împreună cu Mihai Ciucă enterobius vermicularis vector iniţiat şi condus primele campanii antimalarice de la noi. Ciureafost profesor enterobius vermicularis vector parazitologie la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, se numără printre marii helmintologi ai ţării şi ai lumii, iar Al.

Niculescu, profesor la aceeaşi facultate, a efectuat cercetări referitoare la unele parazitoze de la animalele domestice. Dinulescu a efectuat studii de sistematică, biologie şi ecologie la unele grupe de diptere hematofage Tabanidae, Oestridae şi Simuliidae.

În domeniul Parazitologiei umane, după Zotta s-a distins V. Nitzulescu, care a făcut cercetări de helmintologie şi entomologie medicală la om şi a fost primul care a înfiinţat un serviciu clinic de parazitologie la noi.

Împreună cu I. Gherman, publică în un tratat de parazitologie clinică, iar mai târziu, unul de entomologie medicală.

enterobius vermicularis vector

Contribuţii importante la dezvoltarea acestui domeniu, au fost aduse şi de E. Ungureanu, expert OMS în malarie, M. Bornuz, Valentina Dahnovici, M. Elias, B. Fazacas, T. Steinbach, A. Belchiţă, P. Petcu ş. Cantacuzino" şi a publicat monografii referitoare la hidatidoză şi trichineloză.

enterobius vermicularis vector wart on outer eyelid

În prezent, în domeniul parazitologiei medicale veterinare, contribuţii ştiinţifice importante sunt aduse de N. Dulceanu, Anthelmintic drugs classification. Şuteu, N. Vartic, V. Tomescu, I. Didă, I. Gavrilă, Dorina Gavrilă ş.

cancer la gat femei virus papiloma humano deteccion mujeres

Ațiputeafiinteresat